CAPĂT DE LABIRINT. Meditația PS Claudiu la Duminica a XXIX-a după Rusalii

(Duminica Vindecării celor 10 leproși)

Dumnezeu are pregătit pentru fiecare dintre noi mult mai mult decât îndrăznim să cerem și să sperăm. Cei zece leproși fac apel la mila Mântuitorului, fără să ceară ceva concret. Isus le dăruiește vindecarea trupului și se pregătește să le ofere mântuirea sufletului. Nouă dintre ei se mulțumesc însă cu cel dintâi dar și rămân cu acesta. Cel de-al zecelea înțelege că darul este doar un semn menit să ne indice calea înspre Cel care dăruiește ăi înspre darul Lui suprem: viața veșnică. Dacă ne-a creat fără să aibă nevoie de noi, Dumnezeu ne mântuiește în schimb doar dacă ne dorim acest lucru. În acest punct esențial există o diferență abisală între cei nouă și samarinean. Acesta din urmă este singurul care prin alegerea lui aude cuvintele Mântuitorului: “credinţa ta te-a mântuit”.

Există totuși un prim moment în care drumul credinței este parcurs de toți cei zece. Apelează la îndurarea lui Isus, chiar fără a specifica în mod explicit eliberarea de această cumplită boală, iar Isus le răspunde: “mergeți și vă arătați preoților”. Un lepros mergea în fața preoților doar în momentul în care era curat, adica vindecat. Preotul nu făcea altceva decât să ateste reintegrarea lui religioasă și socială. Ori, când Mântuitorul îi trimite ei nu sunt încă vindecați. Evanghelia ne spune explicit acest lucru: “pe când ei se duceau, s-au curăţit”. Cu alte cuvinte ascultă cuvântul lui Isus, fac ceea ce El le spune și deci pornesc la drum fără să vadă ceva concret, crezând Fiului lui Dumnezeu. În sfârșit, mergând pe cale se vindecă. Acesta este momentul “zero” în care viața lor și a noastră poate face un salt de calitate, menit să ne transforme din simpli oameni în fii ai lui Dumnezeu. Putem să ne bucurăm doar de vindecarea primită, ca și cei nouă și să ne întoarcem la casele și la viața noastră de dinainte. Putem în schimb să ne înnoim viața și calea, întorcându-ne din drum. Asta înseamnă convertire și la asta ne chema Isus în evanghelia de duminica trecută: “Convertiți-vă, căci s-a apropiat Împărăția Cerurilor".

Noi, oamenii, rătăcim. Pierduți pe cale după alungarea lui Adam din Rai, parcurgem labirintul aceastei lumi și nu există fir al Arianei capabil să ne descurce ițele. Dumnezeu îl trimite pe Fiul său în lume tocmai pentru a ne elibera și a pune capăt infinitelor noastre peregrinări. Să nu-l confundăm de aceea pe Mântuitorul cu moș Crăciun, de la care luăm darurile pentru a-i spune la revedere până anul următor. El, Isus, este Calea înspre Casa noastră.

PS Claudiu
Episcopul Eparhiei de Cluj-Gherla

Ev Lc 17,12-19.

În vremea aceea, intrând Isus într-un sat, L-au întâmpinat zece leproşi care stăteau departe, si care au ridicat glasul şi au zis: Isuse, Învăţătorule, fie-Ţi milă de noi! Şi văzându-i, El le-a zis: Duceţi-vă şi vă arătaţi preoţilor. Dar, pe când ei se duceau, s-au curăţit. Iar unul dintre ei, văzând că s-a vindecat, s-a întors cu glas mare dând mărire lui Dumnezeu. Şi a căzut cu faţa la pământ la picioarele lui Isus, mulţumindu-I. Şi acela era samarinean. Şi răspunzând, Isus a zis: Au nu zece s-au curăţit? Dar cei nouă unde sunt? Nu s-a găsit să se întoarcă să dea mărire lui Dumnezeu decât numai acesta, care este de alt neam? Şi i-a zis: Scoală-te şi du-te; credinţa ta te-a mântuit.

Sursa: e-communio.ro

Categoria: 
Vai a inizio pagina