IADUL - ÎNTRE REVELAȚII ȘI SFÂNTA SCRIPTURĂ: Meditația PS Claudiu la Duminica a VI-a după Rusalii

La Fatima, Maica Sfântă le arată celor trei copilași iadul și sufletele care acolo sunt osândite. O priveliște cutremurătoare, de doar câteva clipe dar care lasă o profundă impresie asupra copiilor, care încep din acel moment să se roage și să facă sacrificii pentru păcătoșii ce riscă să ajungă în iad. Cu siguranță am încercat și noi de multe ori să ne imaginăm acest loc de osândă, pe care Lucia îl descrie astfel: Fecioara ne-a arătat o mare de foc, care părea că era sub pământ. Scufundați în acel foc, demonii și sufletele, ca și cum ar fi fost cărbuni aprinși incandescenți și negri sau de culoarea bronzului, cu formă umană, care se legănau în incendiu, purtați de flăcările care ieșeau din ei înșiși, împreună cu nori de fum căzând din toate părțile, asemenea unor scântei ca la marile incendii, fără greutate și echilibru, printre strigăte și gemete de durere și disperare care mă îngrozeau și mă făceau să tremur de frică. Demonii puteau fi recunoscuți după formele oribile și respingătoare de animale înfricoșătoare și necunoscute, dar transparente și negre. Această viziune a durat un moment. Mulțumesc Mamei noastre din cer, care la început ne-a prevenit cu promisiunea că ne va duce în cer, altfel cred că am fi fost morți de spaimă și de groază.

Apariția Maicii Sfinte de la Fatima nu face altceva decât să încerce să ne trezească din amorțeala păcatului, readucându-ne aminte mesajul Evangheliei. Timpul liturgic pe care îl trăim și evangheliile pe care Biserica ni le propune în această perioadă ne ajută să trăim mai intens, cu mai mare reponsabilitate chemarea Cerului la pocăință, nu ca pe o poruncă seacă, legalistă, ci ca pe un apel al infinitei iubiri a lui Dumnezeu și a Maicii Sfinte pentru ca nici unul dintre noi să nu ne osândim.

Duminica trecută am putut contempla într-o manieră impresionantă felul în care trăiește un om aflat în stăpânirea celui rău. Este un condensat de osândă veșnică: legat în lanțuri, locuind în morminte și având suferință și teroare ca și tovarășe permanente de drum. În fața atâtor întrebări ce ne pot asalta legat de felul în care cineva poate ajunge într-o astfel de situație, evanghelia de astăzi, ca și mesajul Maicii Sfinte de la Fatima ne revelează adevărata problemă: păcatul! Rădăcină a paraliziei fizice a slăbănogului, dar mai ales rădăcină a paraliziei spirituale a fiecăruia dintre noi și deci sursă a războaielor sufletești și mondiale, păcatul este indicat astăzi de către Isus ca și problemă crucială a vieții noastre. Îi spune slăbănogului “iertate îți sunt păcatele tale”, urmând ca vindecarea fizică să fie semn în fața tuturor “că putere are Fiul Omului de a ierta păcatele”

Nici Sfânta Scriptură și nici Maica Sfântă nu ne atrag atenția asupra păcatului și a iadului pentru a ne speria sau a ne culpabiliza, ci pentru a ne responsabiliza. Prin jertfa de pe Cruce, Isus a luat asupra lui păcatul nostru, eliberându-ne, vindecându-ne de paraliziile noastre. Putem trăi darul imens pregătindu-ne pentru împlinirea lui în Viața Veșnică. Dumnezeu ne-a creat însă liberi și de aceea avem și teribila libertate de a arunca Darul în noroiul acestei lumi. Putem așadar zbura înspre înălțimile Cerului împreună cu Sfinții Îngeri sau putem să ne scufundăm ca niște cărbuni aprinși incandescenți și negri… Îngerul de la Fatima ne invită pe fiecare dintre noi: penitență, penitență, penitență...

PS Claudiu

Episcopul Curiei

Ev Mt 9,1-8

În vremea aceea, intrând în corabie, Isus a trecut şi a venit în cetatea Sa. Şi iată, I-au adus un slăbănog zăcând pe pat. Şi Isus, văzând credinţa lor, a zis slăbănogului: Îndrăzneşte, fiule! Iertate sunt păcatele tale! Dar unii dintre cărturari ziceau în sine: Acesta huleşte. Şi Isus, ştiind gândurile lor, le-a zis: Pentru ce cugetaţi rele în inimile voastre? Căci ce este mai lesne a zice: Iertate sunt păcatele tale, sau a zice: Scoală-te şi umblă? Dar ca să ştiţi că putere are Fiul Omului pe pământ a ierta păcatele, a zis slăbănogului: Scoală-te, ia-ţi patul şi mergi la casa ta. Şi, sculându-se, s-a dus la casa sa. Iar mulţimile văzând acestea, s-au înspăimântat şi au dat mărire lui Dumnezeu, Cel care dă oamenilor asemenea putere.
Sursa: e-communio.ro

Categoria: 
Visite: 
110
Vai a inizio pagina